sábado, 28 de diciembre de 2013

Duminica după Naşterea Domnului, a sf. şi drepţilor: Iosif - logodnicul Născătoarei de Dumnezeu, David - pf. şi împăratul, şi Iacob - rudenia Domnului / Domingo después de la Natividad del Señor (de los Santos José, Esposo de la Madre de Dios; David, Rey; y Santiago, hermano del Señor)





Gal 1,11-19: Dar vă fac cunoscut, fraţilor, că Evanghelia cea binevestită de mine nu este după om; Pentru că nici eu n-am primit-o de la om, nici n-am învăţat-o, ci prin descoperirea lui Isus Hristos. Căci aţi auzit despre purtarea mea de altădată întru iudaism, că prigoneam peste măsură Biserica lui Dumnezeu şi o pustiiam. Şi spoream în iudaism mai mult decât mulţi dintre cei care erau de vârsta mea în neamul meu, fiind mult râvnitor al datinilor mele părinteşti. Dar când a binevoit Dumnezeu Care m-a ales din pântecele mamei mele şi m-a chemat prin harul Său, Să descopere pe Fiul Său întru mine, pentru ca să-L binevestesc la neamuri, îndată nu am primit sfat de la trup şi de la sânge, Nici nu m-am suit la Ierusalim, la Apostolii cei dinainte de mine, ci m-am dus în Arabia şi m-am întors iarăşi la Damasc. Apoi, după trei ani, m-am suit la Ierusalim, ca să-l cunosc pe Chefa şi am rămas la el cincisprezece zile. Iar pe altul din apostoli n-am văzut decât numai pe Iacov, fratele Domnului.

Mt 2,13-23: După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă. Şi sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul şi pe mama Lui şi a plecat în Egipt. Şi au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul, prin proorocul: "Din Egipt am chemat pe Fiul Meu". Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte şi, trimiţând a ucis pe toţi pruncii care erau în Betleem şi în toate hotarele lui, de doi ani şi mai jos, după timpul pe care îl aflase de la magi. Atunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul: "Glas în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire multă; Rahela îşi plânge copiii şi nu voieşte să fie mângâiată pentru că nu sunt". După moartea lui Irod, iată că îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif în Egipt, Şi i-a zis: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia sufletul Pruncului. Iosif, sculându-se, a luat Pruncul şi pe mama Lui şi a venit în pământul lui Israel. Şi auzind că domneşte Arhelau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut să meargă acolo şi, luând poruncă, în vis, s-a dus în părţile Galileii. Şi venind a locuit în oraşul numit Nazaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că Nazarinean Se va chema.




Gal 1,11-19: Hermanos, quiero que sepan que la Buena Noticia que les prediqué no es cosa de los hombres, porque yo no la recibí ni aprendí de ningún hombre, sino por revelación de Jesucristo. Seguramente ustedes oyeron hablar de mi conducta anterior en el Judaísmo: cómo perseguía con furor a la Iglesia de Dios y la arrasaba, y cómo aventajaba en el Judaísmo a muchos compatriotas de mi edad, en mi exceso de celo por las tradiciones paternas. Pero cuando Dios, que me eligió desde el seno de mi madre y me llamó por medio de Su Gracia, se complació en revelarme a Su Hijo, para que yo Lo anunciara entre los paganos, de inmediato, sin consultar a ningún hombre y sin subir a Jerusalén para ver a los que eran Apóstoles antes que yo, me fui a Arabia y después regresé a Damasco. Tres años más tarde, fui desde allí a Jerusalén para visitar a Pedro, y estuve con él quince días. No vi a ningún otro Apóstol, sino solamente a Santiago, el hermano del Señor.

Mt 2,13-23: En aquel tiempo, cuando los magos se retiraron, el Ángel del Señor se apareció en sueños a José y le dijo: “Levántate, toma contigo al niño y a su madre y huye a Egipto; y quédate allí hasta que yo te diga. Porque Herodes va a buscar al niño para matarlo”. Él se levantó, tomó de noche al niño y a su madre, y se retiró a Egipto; y estuvo allí hasta la muerte de Herodes (para que se cumpliese el oráculo del Señor por medio del profeta: De Egipto llamé a mi hijo). Entonces Herodes, al ver que había sido burlado, se enfureció terriblemente y envió a matar a todos los niños de Belén y de toda su comarca, de dos años para abajo, según el tiempo que había precisado por los magos. Entonces se cumplió el oráculo del profeta Jeremías: Un clamor se ha oído en Ramá, mucho llanto, lamento y gemido: Raquel llora a sus hijos y no quiere consolarse, porque ya no existen… Muerto Herodes, el Ángel del Señor se apareció en sueños a José en Egipto y le dijo: “Levántate, toma contigo al niño y a su madre, y ponte en camino de la tierra de Israel; pues ya han muerto los que buscaban la vida del niño”. Él se levantó, tomó consigo al niño y a su madre, y entró en tierra de Israel. Pero, al enterarse de que Arquelao reinaba en Judea en lugar de su padre Herodes, tuvo miedo de ir allí; y avisado en sueños, se retiró de Galilea y fue a vivir en una ciudad llamada Nazaret; para que se cumpliese el oráculo de los profetas: Será llamado Nazareno.

miércoles, 25 de diciembre de 2013

Program liturgic decembrie 2013-ianuarie 2014 la Madrid / Programa litúrgico diciembre 2013-enero 2014 en Madrid


-25 DECEMBRIE / DICIEMBRE – NASTEREA DOMNULUI (CRACIUNUL) / NATIVIDAD DEL SEÑOR (NAVIDAD) -  SF. LITURGHIE / DIVINA LITURGIA - 12.15

-25 - BINECUVANTAREA CASELOR / BENDICIÓN DE LAS CASAS - MADRID

-28 DECEMBRIE /DICIEMBRE – RIVAS 

-29 DECEMBRIE / DICIEMBRE – SF. LITURGHIE / DIVINA LITURGIA – 12.15 H - ARGANDA

-1 IANUARIE /ENERO – ANUL NOU, SF. VASILE CEL MARE / AÑO NUEVO, S. BASILIO EL GRANDE – 12.15 H - PARLA

-4 IANUARIE / ENERO – ALCALA DE HENARES - COSLADA

-5 IANUARIE / ENERO – SF. LITURGHIE / DIVINA LITURGIA - 12.15 H - ALCORCON

-6 IANUARIE /ENERO –BOBOTEAZA, HRAMUL PAROHIEI / EPIFANÍA, FIESTA PATRONAL - SF. LITURGHIE / DIVINA LITURGIA -12.15 H. - COBEÑA

-12 IANUARIE / ENERO – SF. LITURGHIE /DIVINA LITURGIA - 12.30H - S. MARTIN DE LA VEGA

HARURI SI BINECUVANTARI PRIN HRISTOS DOMNUL! / ¡GRACIAS Y BENDICIONES A TRAVÉS DE NUESTRO SEÑOR JESUCRISTO!

Pr. Protopop / P. Arcipreste Bogdan Vasile Buda

sábado, 21 de diciembre de 2013

Duminica dinaintea Naşterii Domnului (a Strămoşilor trupeşti de la Adam până la Sf. Iosif, logodnicul Născătoarei de Dumnezeu) / Domingo anterior a la Natividad del Señor (de los Antepasados carnales desde Adán hasta José, Esposo de la Madre de Dios)


Evr 11,9-10.32-40: Prin credinţă, a locuit vremelnic în pământul făgăduinţei, ca într-un pământ străin, locuind în corturi cu Isaac şi cu Iacov, cei dimpreună moştenitori ai aceleiaşi făgăduinţe; Căci aştepta cetatea cu temelii puternice, al cărei meşter şi lucrător este Dumnezeu. Şi ce voi mai zice? Căci timpul nu-mi va ajunge, ca să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftae, de David, de Samuel şi de prooroci, Care prin credinţă, au biruit împărăţii, au făcut dreptate, au dobândit făgăduinţele, au astupat gurile leilor, Au stins puterea focului, au scăpat de ascuţişul sabiei, s-au împuternicit, din slabi ce erau s-au făcut tari în război, au întors taberele vrăjmaşilor pe fugă; Unele femei şi-au luat pe morţii lor înviaţi. Iar alţii au fost chinuiţi, neprimind izbăvirea, ca să dobândească mai bună înviere; Alţii au suferit batjocură şi bici, ba chiar lanţuri şi închisoare; Au fost ucişi cu pietre, au fost puşi la cazne, au fost tăiaţi cu fierăstrăul, au murit ucişi cu sabia, au pribegit în piei de oaie şi în piei de capră, lipsiţi, strâmtoraţi, rău primiţi. Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii, şi în munţi, şi în peşteri, şi în crăpăturile pământului. Şi toţi aceştia, mărturisiţi fiind prin credinţă, n-au primit făgăduinţa, Pentru că Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun, ca ei să nu ia fără noi desăvârşirea.

Mt 1,1-25: Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda şi fraţii lui; Iuda a născut pe Fares şi pe Zara, din Tamar; Fares a născut pe Esrom; Esrom a născut pe Aram; Aram a născut pe Aminadav; Aminadav a născut pe Naason; Naason a născut pe Salmon; Salmon a născut pe Booz, din Rahav; Booz a născut pe Iobed, din Rut; Iobed a născut pe Iesei; Iesei a născut pe David regele; David a născut pe Solomon din femeia lui Urie; Solomon a născut pe Roboam; Roboam a născut pe Abia; Abia a născut pe Asa; Asa a născut pe Iosafat; Iosafat a născut pe Ioram; Ioram a născut pe Ozia; Ozia a născut pe Ioatam; Ioatam a născut pe Ahaz; Ahaz a născut pe Iezechia; Iezechia a născut pe Manase; Manase a născut pe Amon; Amon a născut pe Iosia; Iosia a născut pe Iehonia şi pe fraţii lui, la strămutarea în Babilon; După strămutarea în Babilon, Iehonia a născut pe Salatiel; Salatiel a născut pe Zorobabel; Zorobabel a născut pe Abiud; Abiud a născut pe Eliachim; Eliachim a născut pe Azor; Azor a născut pe Sadoc; Sadoc a născut pe Achim; Achim a născut pe Eliud; Eliud a născut pe Eleazar; Eleazar a născut pe Matan; Matan a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iosif, logodnicul Mariei, din care S-a născut Isus, Care se cheamă Hristos. Aşadar, toate neamurile de la Avraam până la David sunt paisprezece; şi de la David până la strămutarea în Babilon sunt paisprezece; şi de la strămutarea în Babilon până la Hristos sunt paisprezece neamuri. Iar naşterea lui Isus Hristos aşa a fost: Maria, mama Lui, fiind logodită cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt. Iosif, logodnicul ei, drept fiind şi nevrând s-o vădească, a voit s-o lase în ascuns. Şi cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte Fiu şi vei chema numele Lui: Isus, căci El va mântui poporul Său de păcatele lor. Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice: "Iată, Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu". Şi deşteptându-se din somn, Iosif a făcut aşa precum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat la el pe logodnica sa. Şi fără să fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a născut pe Fiul său Cel Unul-Născut, Căruia I-a pus numele Isus.

Heb 11,9-10.32-40: Por la fe, vivió como extranjero en la Tierra prometida, habitando en carpas, lo mismo que Isaac y Jacob, herederos con él de la misma promesa. Porque Abraham esperaba aquella ciudad de sólidos cimientos, cuyo arquitecto y constructor es Dios. ¿Y qué más puedo decir? Me faltaría tiempo para hablar de Gedeón, de Barac, de Sansón, de Jefté, de David, de Samuel y de los Profetas. Ellos, gracias a la fe, conquistaron reinos, administraron justicia, alcanzaron el cumplimiento de las promesas, cerraron las fauces de los leones, extinguieron la violencia del fuego, escaparon del filo de la espada. Su debilidad se convirtió en vigor: fueron fuertes en la lucha y rechazaron los ataques de los extranjeros. Hubo mujeres que recobraron con vida a sus muertos. Unos se dejaron torturar, renunciando a ser liberados, para obtener una mejor resurrección. Otros sufrieron injurias y golpes, cadenas y cárceles. Fueron apedreados, destrozados, muertos por la espada. Anduvieron errantes, cubiertos con pieles de ovejas y de cabras, des provistos de todo, oprimidos y maltratados. Ya que el mundo no era digno de ellos, tuvieron que vagar por desiertos y montañas, refugiándose en cuevas y cavernas. Pero, aunque su fe los hizo merecedores de un testimonio tan valioso, ninguno de ellos entró en posesión de la promesa. Porque Dios nos tenía reservado algo mejor, y no quiso que ellos llegaran a la perfección sin nosotros.

Mt 1,1-25: Genealogía de Jesucristo, hijo de David, hijo de Abraham: Abraham fue padre de Isaac; Isaac, padre de Jacob; Jacob, padre de Judá y de sus hermanos. Judá fue padre de Fares y de Zará, y la madre de estos fue Tamar. Fares fue padre de Aram; Aram, padre de Aminadab; Aminadab, padre de Naasón; Naasón, padre de Salmón. Salmón fue padre de Booz, y la madre de este fue Rahab. Booz fue padre de Obed, y la madre de este fue Rut. Obed fue padre de Jesé; Jesé, padre del rey David. David fue padre de Salomón, y la madre de este fue la que había sido mujer de Urías. Salomón fue padre de Roboam; Roboam, padre de Abías; Abías, padre de Asá; Asá, padre de Josafat; Josafat, padre de Joram; Joram, padre de Ozías. Ozías fue padre de Joatam; Joatam, padre de Acaz; Acaz, padre de Ezequías; Ezequías, padre de Manasés. Manasés fue padre de Josías; Josías, padre de Jeconías y de sus hermanos, durante el destierro en Babilonia. Después del destierro en Babilonia: Jeconías fue padre de Salatiel; Salatiel, padre de Zorobabel; Zorobabel, padre de Abiud; Abiud, padre de Eliacim; Eliacim, padre de Azor. Azor fue padre de Sadoc; Sadoc, padre de Aquim; Aquim, padre de Eliud; Eliud, padre de Eleazar; Eleazar, padre de Matán; Matán, padre de Jacob. Jacob fue padre de José, el esposo de María, de la cual nació Jesús, que es llamado Cristo. El total de las generaciones es, por lo tanto: desde Abraham hasta David, catorce generaciones; desde David hasta el destierro en Babilonia, catorce generaciones; desde el destierro en Babilonia hasta Cristo, catorce generaciones. Este fue el origen de Jesucristo: María, su madre, estaba comprometida con José y, cuando todavía no han vivido juntos, concibió un hijo por obra del Espíritu Santo. José, su esposo, que era un hombre justo y no quería denunciarla públicamente, resolvió abandonarla en secreto. Mientras pensaba en esto, el Angel del Señor se le apareció en sueños y le dijo: «José, hijo de David, no temas recibir a María, tu esposa, porque lo que ha sido engendrado en ella proviene del Espíritu Santo. Ella dará a luz un hijo, a quien pondrás el nombre de Jesús, porque él salvará a su Pueblo de todos sus pecados». Todo esto sucedió para que se cumpliera lo que el Señor había anunciado por el Profeta: "La Virgen concebirá y dará a luz un hijo a quien pondrán el nombre de Emanuel", que traducido significa: «Dios con nosotros». Al despertar, José hizo lo que el Angel del Señor le había ordenado: llevó a María a su casa, y sin que hubieran hecho vida en común, ella dio a luz un hijo, y él le puso el nombre de Jesús.

jueves, 31 de octubre de 2013

Reuniunea preoţilor greco-catolici din Spania / Reunión de sacerdotes greco-católicos rumanos de España





Cu binecuvântarea PF Arhiepiscop şi Cardinal Lucian si cu parinteasca indrumare a PS Virgil Bercea responsabilul cu diaspora greco-catolica din partea Sfantului Sinod alBisericii Romane Unite cu Roma a avut loc la Madrid reuniunea preoţilor greco-catolici care activează în Spania. (27-28-29 Octombrie). Au partcipat: Pr. Sorin Catrinescu (Parohia- de Granada), Pr. Călin Băgăcian (Parohia de Leon), Pr. Daniel Lazăr (Parohia de Ciudad Real), Pr. Claudiu Sferle (Parohia de Calahorra), Pr. Radu Bokor (Parohia de Alicante) şi Pr. Vasile Buda (Prot. Madrid). Nuau reusit să participe Pr. Ionică Cozmuţa (Parohia din Palma de Mallorca) şi Pr.Gheorghe Boroş (Parohia din Almeria). Au fost tratate probleme pastorale de actualitate cu care se confruntă diaspora greco-catolică din Spania şi nu numai.

În acest context de colaborare frăţească  s-a încercat trasarea unei viziuni pastorale coerente, în ceea ce priveşte “conservarea vie a tradiţiei şi identităţii de ”catolici de rit oriental”, - (dimensiunea teologică) precum şi “transmiterea şi cultivarea credintei” prin trăirea “liturghiei celuilalt”,  în viaţa concretă - (dimensiunea liturgică si spirituală). La propunerile preoţilor participanţi s-a insistat pentru promovarea patrimoniului liturgic şi spiritual al Bisericii greco-catolice prin conferinţe, traduceri şi publicaţii care să ajute la o mai bună cunoasterea a prezenţei noastre în Peninsula Iberica.

La acest eveniment şi-a adus aportul printr-o conferinţă privind emigraţia, Pr. Antonio Martinez Rodrigo, delegat din partea Arhiepiscopiei de Madrid (28 Octombrie) si Călugărul Eugenio Bakaikoa fost misionar în Africa (42 de ani) care a prezentat o frumoasă marturie personală în cadrul reflecţiei spirituale susţinute în cea de a doua zi a reuniunii (29 Octombrie). A fost lansată şi cartea Pr. Catrinescu Sorin despre “Entender la religiosidad cristiana en el Este de Europa”.

Biroul de Presă al Protopopiatului de Madrid




Con la bendición de S.E. el Cardenal Arzobispo Luciano y con la guía paternal de Mons. Virgilio Bercea, responsable de la diáspora greco-católica del Santo Sínodo de la Iglesia Rumana Unida con Roma, los días 27, 28 y 29 de octubre tuvo lugar en Madrid una reunión de los sacerdotes greco-católicos que ejercen sus actividades pastorales en España. Los participantes fueron los PP. Sorin Catrinescu (Parroquia de Granada), Călin Băgăcian (Parroquia de León), Daniel Lazăr (Parroquia de Ciudad Real), Claudiu Sferle (Parroquia de Calahorra), Radu Bokor (Parroquia de Alicante) y Vasile Buda (Arcipreste de Madrid). No pudieron participar los PP. Ionică Cozmuţa (Parroquia de Palma de Mallorca) y Gheorghe Boroş (Parroquia de Almería). En la reunión se trataron temas pastorales de actualidad con los cuales se tiene que enfrentar la diáspora greco-católica de España y otros lugares.

En este contexto de colaboración fraterna se buscó trazar una visión pastoral coherente por lo que respecta a "la conservación viva de la tradición y la identidad de los católicos de rito oriental" (la dimensión teológica) y "la transmisión y el cultivo de la fe mediante la vivencia de la 'liturgia del otro' en la vida concreta" (la dimensión litúrgica y espiritual). A propuesta de los sacerdotes participantes, se insistió en la promoción del patrimonio litúrgico y espiritual de la Iglesia Greco-Católica mediante conferencias, traducciones y publicaciones que ayuden a conocer mejor nuestra presencia en la Península Ibérica.

En el acto participaron mediante sendas conferencias acerca de la emigración el P. Antonio Martínez Rodrigo, delegado del Arzobispado de Madrid (28 de octubre) y el monje Eugenio Bakaikoa, exmisionero en África (42 años), que dio un precioso testimonio personal en el marco de la reflexión espiritual del segundo día de la reunión (29 de octubre). También fue lanzado el libro del P. Sorin Catrinescu ("Entender la religiosidad cristiana en el Este de Europa").

Oficina de Prensa del Arciprestazgo de Madrid

viernes, 25 de octubre de 2013

26/10 - (+) Sf. m. Dumitru, izvorâtorul de mir / S. Demetrio el Mirobleta, m.

Sfântul Dimitrie a trăit la Tesalonic (Salonic, în Grecia de azi) în vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian (284-305). Provenea din una din cele mai nobile familii din Macedonia şi era admirat de toţi, nu doar pentru nobleţea şi frumuseţea lui exterioară, ci şi pentru virtuţile sale, pentru înţelepciunea şi bunătatea sa.

Încă din tinereţe a devenit strateg şi specialist în arta militară, aşa încât în ciuda vârstei lui, a fost numit general al armatelor Tesaliei şi proconsul al Greciei de către Maximian Galerius, Cezarul Greciei şi al Macedoniei. Toate aceste onoruri nu l-au făcut pe Dimitrie să piardă din vedere lucrurile cele mai importante, şi anume cele legate de mântuirea sufletului. Fiind dintru început evlavios şi învăţător al credinţei în Iisus Hristos, îşi petrecea o bună parte a fiecărei zile cu învăţarea şi interpretarea învăţăturii lui Hristos, în public şi fără să se ascundă, aşa încât mulţi păgâni din Tesalonic şi din regiune s-au convertit la creştinism, în ciuda persecuţiilor pornite de împărat împotriva creştinilor.

Biruitor în războiul contra sciţilor, în drum spre Roma, Cezarul Galerius s-a oprit la Tesalonic pentru a fi aclamat de popor şi a sacrifica zeilor. Câţiva păgâni invidioşi din oraş au profitat de această ocazie pentru a se plânge împăratului şi a-l denunţa pe Dimitrie că este creştin. Mânia împăratului a devenit repede furie, când a aflat că Dimitrie nu doar era ucenic credincios al lui Hristos, dar şi predica public credinţa creştină. Deci a poruncit împăratul să fie prins sfântul şi să fie pus într-o temniţă umedă din subsolul unei băi publice.

Şi lăudându-se împăratul cu un om al lui ce-l chema Lie şi îndemnând pe oamenii cetăţii sa iasă să se lupte cu el - căci întrecea acesta pe toţi cei de vârsta lui la mărimea trupului şi la putere -, un oarecare tânăr creştin, pe nume Nestor, mergând la Sfântul Dimitrie în temniţă, îi zise: "Robule al lui Dumnezeu, vreau să mă lupt cu Lie. Roagă-te pentru mine". Iar sfântul însemnându-l la frunte cu semnul crucii, îi zise: "Şi pe Lie vei birui şi pentru Hristos vei mărturisi". Deci luând Nestor îndrăzneală din cuvintele acestea, merse de se lupta cu Lie şi-i puse semeţia lui jos, omorându-l. De care lucru împăratul ruşinându-se, s-a mâhnit şi s-a mâniat. Şi fiindcă s-a aflat că Sfântul Dimitrie a îndemnat la aceasta pe Nestor, a trimis ostaşi şi le-a poruncit să-l străpungă cu suliţele pe sfântul în temniţă, pentru că a fost pricina morţii lui Lie. Şi făcându-se aceasta, îndată marele Dimitrie şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, făcând după moartea sa multe minuni şi uimitoare tămăduiri. Apoi, din porunca împăratului s-a tăiat şi capul lui Nestor (pomenirea Sfântului Nestor se face la 27 octombrie).

LECTURILE SFINTEI LITURGHII

2 Tim 2,1-10: Tu, deci, fiul meu, întăreşte-te în harul care e în Hristos Isus,  Şi cele ce ai auzit de la mine, cu mulţi martori de faţă, acestea le încredinţează la oameni credincioşi, care vor fi destoinici să înveţe şi pe alţii.  Suferă împreună cu mine, ca un bun ostaş al lui Hristos Isus.  Nici un ostaş nu se încurcă cu treburile vieţii, ca să fie pe plac celui care strânge oaste.  Iar când se luptă cineva, la jocuri, nu ia cununa, dacă nu s-a luptat după regulile jocului.  Cuvine-se ca plugarul ce se osteneşte să mănânce el mai întâi din roade.  Înţelege cele ce-ţi grăiesc, căci Domnul îţi va da pricepere în toate.  Adu-ţi aminte de Isus Hristos, Care a înviat din morţi, din neamul lui David, după Evanghelia mea,  Pentru Care sufăr până şi lanţuri ca un făcător de rele, dar cuvântul lui Dumnezeu nu se leagă.  De aceea toate le rabd, pentru cei aleşi, ca şi ei să aibă parte de mântuirea care este întru Hristos Isus şi de slava veşnică.

Io 15,17-16,2: Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul.  Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât.  Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte.  Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi.  Iar toate acestea le vor face vouă din cauza numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis.  De n-aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, păcat nu ar avea; dar acum n-au cuvânt de dezvinovăţire pentru păcatul lor.  Cel ce Mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu.  De nu aş fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut păcat nu ar avea; dar acum M-au şi văzut şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu.  Dar (aceasta), ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea lor: "M-au urât pe nedrept".  Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine.  Şi voi mărturisiţi, pentru că de la început sunteţi cu Mine.  Acestea vi le-am spus, ca să nu vă smintiţi.  Vă vor scoate pe voi din sinagogi; dar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă că aduce închinare lui Dumnezeu.
San Demetrio vivió en Tesalónica (actualmente Salónica, en Grecia) en tiempos de los emperadores Diocleciano y Maximiano (284-305). Provenía de una de las más nobles familias de Macedonia y era admirado por todos, no solo por su nobleza y por su apostura exterior, sino también por sus virtudes, por su inteligencia y su bondad.

Ya desde joven se hizo estratega y especialista en el arte militar, de modo que, a pesar de su edad, fue nombrado general del ejército de Tesalia y procónsul de Grecia por Maximiano Galerio, César de Grecia y Macedonia. Todos estos honores no hicieron que Demetrio perdiera de vista las cosas más importantes: las relacionadas con la salvación del alma. Al ser desde siempre piadoso y estudioso de la doctrina de Jesucristo, pasaba una buena parte del día estudiando e interpretando las enseñanzas de Cristo de manera pública, sin ocultarse, tanto que muchos paganos de Tesalónica y de la región se convirtieron al cristianismo a pesar de las persecuciones que el emperador decretó contra los cristianos.

Vencedor en la guerra contra los escitas, de camino hacia Roma, el César Galerio se presentó en Tesalónica para ser aclamado por el pueblo y para sacrificar a los dioses. Algunos paganos envidiosos de la ciudad aprovecharon esta ocasión para quejarse ante el emperador, y denunciaron a Demetrio como cristiano. La ira del emperador se convirtió rápidamente en furia cuando descubrió que Demetrio no solo era discípulo fiel de Cristo, sino que incluso predicaba en público la fe cristiana. Así pues, el emperador ordenó que el santo fuera apresado y lo mandó encerrar en una prisión húmeda en el subsuelo de un baño público.

Vanagloriándose el emperador de un hombre que se llamaba Lío y animando a los varones de la ciudad a luchar con él -pues superaba a todos los de su edad en estatura y en fuerza-, un joven cristiano, de nombre Néstor, se dirigió a San Demetrio en su prisión y le dijo: "Siervo de Dios, quiero luchar contra Lío. Reza por mí". El santo, haciéndole la señal de la Cruz sobre la frente, le replicó: "A Lío lo vencerás y de Cristo darás testimonio". Así, lleno de valor por estas palabras, Néstor se fue a luchar contra Lío, lo abatió y lo mató. El emperador, avergonzado, se afligió y se enojó sobremanera. Cuando supo que San Demetrio había sido el que había animado a Néstor, envió a unos soldados y les ordenó que atravesaran al santo en prisión con sus armas por haber sido el causante de la muerte de Lío. Así, el gran Demetrio entregó inmediatamente su espíritu a Dios y realizó muchos milagros y curaciones después de su muerte. Después, por orden del emperador, se le cortó la cabeza a Néstor (cuya memoria se celebra el 27 de octubre).

LECTURAS DE LA DIVINA LITURGIA

2 Tim 2,1-10: Tú, que eres mi hijo, fortalécete con la gracia de Cristo Jesús. Lo que oíste de mí y está corroborado por numerosos testigos, confíalo a hombres responsables que sean capaces de enseñar a otros. Comparte mis fatigas, como buen soldado de Jesucristo. El que está bajo las armas no se mezcla en los asuntos de la vida civil, para poder cumplir las órdenes de aquel que lo enroló. El atleta no recibe el premio si no lucha de acuerdo con las reglas. Y el labrador que trabaja duramente es el primero que tiene derecho a recoger los frutos. Piensa en lo que te digo, y el Señor, por su parte, te ayudará a comprenderlo todo. Acuérdate de Jesucristo, que resucitó de entre los muertos y es descendiente de David. Esta es la Buena Noticia que yo predico, por la cual sufro y estoy encadenado como un malhechor. Pero la palabra de Dios no está encadenada. Por eso soporto estas pruebas por amor a los elegidos, a fin de que ellos también alcancen la salvación que está en Cristo Jesús y participen de la gloria eterna.

Jn 15,17-16,2: Lo que yo les mando es que se amen los unos a los otros. Si el mundo los odia, sepan que antes me ha odiado a mí. Si ustedes fueran del mundo, el mundo los amaría como cosa suya. Pero como no son del mundo, sino que yo los elegí y los saqué de él, el mundo los odia. Acuérdense de lo que les dije: el servidor no es más grande que su señor. Si me persiguieron a mí, también los perseguirán a ustedes; si fueron fieles a mi palabra, también serán fieles a la de ustedes. Pero los tratarán así a causa de mi Nombre, porque no conocen al que me envió. Si yo hubiera venido ni les hubiera hablado, no tendrían pecado; pero ahora su pecado no tiene disculpa. El que me odia, odia también a mi Padre. Si yo no hubiera hecho entre ellos obras que ningún otro realizó, no tendrían pecado. Pero ahora las han visto, y sin embargo, me odian a mí y a mi Padre, para que se cumpla lo que está escrito en la Ley: Me han odiado sin motivo. Cuando venga el Paráclito que yo les enviaré desde el Padre, el Espíritu de la Verdad que proviene del Padre, él dará testimonio de mí. Y ustedes también dan testimonio, porque están conmigo desde el principio. Les he dicho esto para que no se escandalicen. Serán echados de las sinagogas, más aún, llegará la hora en que los mismos que les den muerte pensarán que tributan culto a Dios.

miércoles, 1 de mayo de 2013

Sinaxar pentru luna Mai (Florar) / Calendario para el mes de mayo




1          Pf. Ieremia (†558îHr) [Sf. Iosif Muncitorul] / Jeremías, pr. (†558 a.C.) [S. José Obrero]

2            ☼Aducerea la Constantinopol a moaştelor Sf. Atanasie cel Mare (373) / ☼Traslación a Constantinopla de las reliquias de S. Atanasio Magno (373)

3          Sf. m. Timotei şi Maura (†304) / SS. Timoteo y Maura, mm. († 304)           

4          Sf. m. Pelaghia (sec. IV) / Sta. Pelagia, m. (s. IV)                 

5          Sf. m. Irina (sec. I) / Sta. Irene, m. (s. I)                 

6            Dreptul Iov, mult-răbdătorul / El Justo y paciente Job.
                          
7            Arătarea pe cer a Sf. Cruci la Ierusalim (351); Sf. m. Acachie / Manifestación en el cielo de Jerusalén de la Sta. Cruz (351); S. Acacio, m.              

8          (†) Sf. ap. şi ev. Ioan (sec. I-II); cuv. Arsenie cel Mare (†445)[Fericitul Ieremia Valahul (†1625)] / (†) S. Juan, ap. y ev. (s. I-II); Ven. Arsenio Magno (†445) [B. Jeremías el Valaco (†1625)]      

9          Pf. Isaia (sec. VIII îHr); Sf. m. Hristofor (sec. III) / Isaías, pr. (s. VIII a.C.); S. Cristóbal, m. (s. III)

10       * Sf. Simon Zelotul (sec. I) / * S. Simón el Zelota (s. I)                      

11        Sf. m. Mochie (sec. IV); S. Mocio, m. (s. IV)               

12        Sf. ep. Epifanie (†403); Sf. Gherman al Constantinopolului (†733) / S. Epifanio, ob. (†403); S. Germán de Constantinopla (†733)                   

13            Sf. m. Glicheria (†161) [Apariţia Maicii Domnului la Fatima (1917)]/ Sta. Gliceria, m. (†161) [Aparición de la Madre de Dios en Fátima (1917)]

14        Sf. m. Isidor din Chios (†250) / S. Isidoro de Quíos, m. (†250)                 

15        Cuv. Pahomie cel Mare (†346); Sf. aep. Ahile al Larissei, Taumaturgul (sec. V-VI) / Ven. Pacomio el Grande (†346); S. Aquiles de Larisa el Taumaturgo, arz. (s. V-VI)               

16        Cuv. Teodor cel Sfinţit (sec. IV) [Sf Ioan Nepomuk (†1383)] / Ven. Teodoro el Santificado (s. IV) [S. Juan Nepomuceno (†1383)]

17        Sf. ap. Andronic şi cei împreună cu el (sec. I); Sf. Iunia. / S. Andrónico, ob., y compañeros (s. I); Sta. Junia                

18        Sf. Petru, Dionisie, Cristina, Andrei, Pavel, Benedim, Paulin şi Heraclie (sec. III) / SS. Pedro, Dionisio, Cristina, Andrés, Pablo, Benedimo, Paulino y Heraclio (s. III)      

19        Sf. ep. Patriciu şi cei împreună cu el (sec. IV) / S. Patricio, ob., y compañeros (s. IV)
           
20       Sf. m. Talaleu (†284) / S. Talaleo, m. (†284)              

21        (†) Sf. Împăraţi Constantin şi Elena / (†) Stos. Constantino y Elena, emperadores

22       Sf. m. Vasilisc (sec. III) [Sf. Rita de Cascia (†1457)] / S. Basilisco, m. (s. III) [Sta. Rita de Casia (†1457)]          

23       Cuv. ep. m. Mihail (†826) / Ven. Miguel, ob. y m. (†826)                 

24       Cuv. Simeon din Muntele Minunat (†596) / Ven. Simeón del Monte de las Maravillas (†596)

25       † A treia aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul (823) / † Tercera invención de la cabeza de S. Juan Bautista (823)                   

26       Sf. ap. Carp din cei 70 (sec. I) [Sf. Filip Neri (†1525)] / S. Carpo, uno de los 70 Apóstoles (s. I) [S. Felipe Neri (†1525)]             

27        Sf. m. Eladie (sec. VI-VII); Sf. Iuliu Veteranul (†304) / S. Eladio (s. VI-VII); S. Julio el Veterano (†304)                 

28       Sf. ep. m. Eutichie / S. Eutiquio, ob. y m.              

29       Cuv. m. Teodosia (†307) / Ven. Teodosia, m. (†307)                       

30       Cuv. Isachie (†383) / Ven. Isaquio (†383)

31        Sf. m. Ermie (sec. II) / S. Hermio, m. (s. II)

viernes, 1 de marzo de 2013

Sinaxar pentru luna Martie (Mărțișor) / Calendario para el mes de marzo



1          Cuv. m. Eudochia (sec. II) / Sta. Eudocia, m. (s. II)

2          Sf. ep. m. Teodot al Cirenei (†321) / S. Teodoto de Cirene (†321).                      

3          Sf. m. Eutropie, Cleonic şi Vasilisc (†308) / SS. Eutropio, Cleónico y Basilisco, mm. (†308)
              
4          Cuv. Gherasim de la Iordan (†475) / Ven. Gerásimo del Jordán (†475)                     

5          Cuv. m. Conon (†275) / S. Conón, m. (†275)                 

6          Cei 42 m. din Amoreea (†848) / Los 42 mártires de Amoria (†848)             

7          Sf. ep. m. Efrem, Vasile, Eugen, Agatodor, Capiton, Eterin şi Elpidiu din Cherson (sec. IV) / SS. Efrén, Basilio, Eugenio, Agatodoro, Capitón, Eterino y Elpidio de Quersoneso (s. IV)            

8          Sf. ep. Teofilact al Nicomidiei (†845) / S. Teofilacto de Nicomedia (†845)               

9          † Sf. 40 m. din lacul Sebaste (†322) / † 40 Santos Mártires de Sebaste (†322)                    

10       Sf. m. Quadrat, Ciprian şi Dionisie (†258) / SS. Cuadrato, Cipriano y Dionisio (†258)                    

11        Sf. aep. Sofronie al Ierusalimului (†638) / S. Sofronio de Jerusalén, arz. (†638)               

12        Cuv. Teofan (†817); Sf. pp. Grigore Dialogul (†604) / Ven. Teófanes (†817); S. Gregorio el Dialogador, pp. (†604)                 

13            Aducerea moaştelor Sf. aep. Nichifor (†846) / Traslación de las reliquias de S. Nicéforo, arz. (†846)             

14        Cuv. Benedict de Nursia, patronul Europei (†547); Sf. pr. m. Alexandru / Ven. Benito de Nursia, patrono de Europa (†547); S. Alejandro, pr.

15        Sf. m. Agapie şi cei împreună cu el (†304) / S. Agapio y sus compañeros, mm. (†304)              

16        Sf. m. Sabin Egipteanul (†303) / S. Sabino el Egipcio, m. (†303)               

17        Sf. Alexie Omul lui Dumnezeu (sec. V) / S. Alejo, Hombre de Dios(s. V)             

18        Sf. aep. Chiril al Ierusalimului (†386) / S. Cirilo de Jerusalén, arz. (†386)               

19        Sf. m. Hrisant şi Daria (†283) [Sf. Iosif, patronul Bisericii Universale] / S. Crisanto y Daría, mm. (†283) [S. José, patrono de la Iglesia Universal]             

20       Cuv. m. ucişi în Mănăstirea Sf. Sava (†796) / Ven. MM. del monasterio de S. Saba (†796)             

21        Cuv. ep. Iacob Mărturisitorul (sec. IX) / Santiago el Confesor, ob. (s. IX)

22       Sf. pr. m. Vasile (†363) / S. Basilio, pr. y m. (†363)                 

23       Cuv. m. Nicon şi cei 199 învăţăcei (†273) / Ven. Nicón y los 199 discípulos (†273)                 

24       Cuv. Zaharia (†273). Înainteserbarea buneivestiri / Ven. Zacarías (†273). Antefiesta de la Anunciación                   

25        (†) Bunavestire (†) La Anunciación            

26        Serbarea Sf. Arhanghel Gavril. Încheierea serbării Buneivestiri / Fiesta del Sto. Arcángel Gabriel. Despedida de la fiesta de la Anunciación                    

27        Cuv. m. Matrona din Tesalonic (sec. IV) / Ven. Matrona de Tesalónica, m. (s. IV)                 

28       Cuv. Ştefan Taumaturgul (†813); Cuv. Ilarion cel Nou / S. Esteban el Taumaturgo (†813); Ven. Hilarión el Joven.                   

29       Sf. ep. Marcu al Aretusei, d. Chiril şi cei împreună cu ei (†362) / S. Marcos de Aretusa, d.; Cirilo y sus compañeros, ob. (†362)

30       Cuv. Ioan Scărarul (†649) / Ven. Juan Clímaco (†649)                    

31        Sf. ep. m. Ipatie al Gangrei (sec. IV) / S. Hipacio de Gangres ob. y m. (s. IV)

sábado, 16 de febrero de 2013

Mesajul PF Cardinal Lucian privitor la anunţul retragerii Sfântului Părinte / Mensaje de S.B. Lucian acerca de la renuncia del Santo Padre





Iubiți Confrați întru episcopat și întru preoție, Dragi credincioși,

Anunțul făcut de Sfântul Părinte Papa Benedict al XVI-lea în fața cardinalilor, reuniți într-un Consistoriu pentru canonizări, acela de a renunța ”în deplină libertate la ministerul de Episcop al Romei și succesor al Sfântului Petru”, ne-a surprins pe fiecare dintre noi în primul moment.

Rugăciunea în schimb este aceea care ne apropie de Domnul și ne ajută să descifrăm luările de poziție și atitudinea Papei în Spiritul Sfânt prin puterea speranței care toate le nădăjduiește. Astfel mă adresez tuturor și Vă îndemn la încredere și la speranță: Papa Benedict, printr-un gest de curaj și responsabilitate, ne face dovada că este profund conștient de limitele persoanei umane, ne demonstrează prin umilință adevărata măreție a omului care cunoaște timpurile în care trăiește Biserica, ne face să înțelegem care trebuie să fie atitudinea fiecăruia în fața puterii, ne demonstrează încă o dată cât de măreț a fost Isus pe cruce.

În fața curajosului gest al Sfântului Părinte trebuie să ne aplecăm frunțile și inimile cu respect și admirație și să îl însoțim cu rugăciunea, devotamentul și iubirea noastră.

† Lucian Cardinal Mureșan
Arhiepiscop Major




Queridos hermanos en el Episcopado y en el Sacerdocio, Queridos fieles:

El anuncio realizado por el Santo Padre Benedicto XVI ante los cardenales reunidos en un Consistorio de canonizaciones de renunciar "en plena libertad al ministerio de Obispo de Roma y sucesor de San Pedro" nos sorprendió a cada uno de nosotros en un primer momento.

En cambio, la oración es la que nos acerca a Dios y nos ayuda a comprender la decisión y la actitud del Papa en el Espíritu Santo mediante el poder de la esperanza que todo lo abarca. Así, me dirijo a todos vosotros y os invito a la fe y a la esperanza: el Papa Benedicto XVI, mediante un gesto de valentía y de responsabilidad, nos demuestra que es profundamente consciente de las limitaciones de la persona humana, nos demuestra mediante la verdadera humildad la grandeza del hombre que conoce los tiempos en los que vive la Iglesia, nos hace comprender cuál debe ser la actitud de cada uno ante el poder y nos demuestra una vez más la grandiosidad de Jesús en la cruz.

Ante el valeroso gesto del Santo Padre, debemos inclinar nuestras cabezas y nuestros corazones con respeto y admiración y acompañarlo con nuestras oraciones, entrega y amor.

† Lucian Cardenal Mureșan
Arzobispo Mayor

domingo, 10 de febrero de 2013

DUMINICA 16 dR (a Pildei talanţilor) / DOMINGO 16º DESPUÉS DE PENTECOSTÉS (de la Parábola de los talentos)




2Cor 6,1-10: Fiind, dar, împreună-lucrători cu Hristos, vă îndemnăm să nu primiţi în zadar harul lui Dumnezeu. Căci zice: "La vreme potrivită te-am ascultat şi în ziua mântuirii te-am ajutat"; iată acum vreme potrivită, iată acum ziua mântuirii, Nedând nici o sminteală întru nimic, ca să nu fie slujirea noastră defăimată, Ci în toate înfăţişându-ne pe noi înşine ca slujitori ai lui Dumnezeu, în multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strâmtorări, În bătăi, în temniţă, în tulburări, în osteneli, în privegheri, în posturi; În curăţie, în cunoştinţă, în îndelungă-răbdare, în bunătate, în Duhul Sfânt, în dragoste nefăţarnică; În cuvântul adevărului, în puterea lui Dumnezeu, prin armele dreptăţii, cele de-a dreapta şi cele de-a stânga, Prin slavă şi necinste, prin defăimare şi laudă; ca nişte amăgitori, deşi iubitori de adevăr, Ca nişte necunoscuţi, deşi bine cunoscuţi, ca fiind pe pragul morţii, deşi iată că trăim, ca nişte pedepsiţi, dar nu ucişi; Ca nişte întristaţi, dar pururea bucurându-ne; ca nişte săraci, dar pe mulţi îmbogăţind; ca unii care n-au nimic, dar toate le stăpânesc.

Mt 25,14-30: Şi mai este ca un om care, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână avuţia sa. Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui şi a plecat. Îndată, mergând, cel ce luase cinci talanţi a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi. De asemenea şi cel cu doi a câştigat alţi doi. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său. După multă vreme a venit şi stăpânul acelor slugi şi a făcut socoteala cu ele. Şi apropiindu-se cel care luase cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se şi cel cu doi talanţi, a zis: Doamne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se apoi şi cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat. Şi temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ai ce este al tău. Şi răspunzând stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer de unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, şi eu, venind, aş fi luat ce este al meu cu dobândă. Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua. Iar pe sluga netrebnică aruncaţi-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.



2Cor 6,1-10: Y porque somos sus colaboradores, los exhortamos a no recibir en vano la gracia de Dios. Porque él nos dice en la Escritura: En el momento favorable te escuché, y en el día de la salvación te socorrí. Este es el tiempo favorable, este es el día de la salvación. En cuanto a nosotros, no damos a nadie ninguna ocasión de escándalo, para que no se desprestigie nuestro ministerio. Al contrario, siempre nos comportamos como corresponde a ministros de Dios, con una gran constancia: en las tribulaciones, en las adversidades, en las angustias, al soportar los golpes, en la cárcel, en las revueltas, en las fatigas, en la falta de sueño, en el hambre. Nosotros obramos con integridad, con inteligencia, con paciencia, con benignidad, con docilidad al Espíritu Santo, con un amor sincero, con la palabra de verdad, con el poder de Dios; usando las armas ofensivas y defensivas de la justicia; sea que nos encontremos en la gloria, o que estemos humillados; que gocemos de buena o de mala fama; que seamos considerados como impostores, cuando en realidad somos sinceros; como desconocidos, cuando nos conocen muy bien; como moribundos, cuando estamos llenos de vida; como castigados, aunque estamos ilesos; como tristes, aunque estamos siempre alegres; como pobres, aunque enriquecemos a muchos; como gente que no tiene nada, aunque lo poseemos todo.

Mt 25,14-30: El reino de los Cielos es también como un hombre que, al salir de viaje, llamó a sus servidores y les confió sus bienes. A uno le dio cinco talentos, a otro dos, y uno solo a un tercero, a cada uno según su capacidad; y después partió. En seguida, el que había recibido cinco talentos, fue a negociar con ellos y ganó otros cinco. De la misma manera, el que recibió dos, ganó otros dos, pero el que recibió uno solo, hizo un pozo y enterró el dinero de su señor. Después de un largo tiempo, llegó el señor y arregló las cuentas con sus servidores. El que había recibido los cinco talentos se adelantó y le presentó otros cinco. "Señor, le dijo, me has confiado cinco talentos: aquí están los otros cinco que he ganado". "Está bien, servidor bueno y fiel, le dijo su señor, ya que respondiste fielmente en lo poco, te encargaré de mucho más: entra a participar del gozo de tu señor". Llegó luego el que había recibido dos talentos y le dijo: "Señor, me has confiado dos talentos: aquí están los otros dos que he ganado". "Está bien, servidor bueno y fiel, ya que respondiste fielmente en lo poco, te encargaré de mucho más: entra a participar del gozo de tu señor". Llegó luego el que había recibido un solo talento. "Señor, le dijo, sé que eres un hombre exigente: cosechas donde no has sembrado y recoges donde no has esparcido. Por eso tuve miedo y fui a enterrar tu talento: ¡aquí tienes lo tuyo!". Pero el señor le respondió: "Servidor malo y perezoso, si sabías que cosecho donde no he sembrado y recojo donde no he esparcido, tendrías que haber colocado el dinero en el banco, y así, a mi regreso, lo hubiera recuperado con intereses. Quítenle el talento para dárselo al que tiene diez, porque a quien tiene, se le dará y tendrá de más, pero al que no tiene, se le quitará aun lo que tiene. Echen afuera, a las tinieblas, a este servidor inútil; allí habrá llanto y rechinar de dientes".