domingo, 14 de octubre de 2012

☼ Duminica 21 dR (a Sf. Părinţi de la sinodul al VII-lea ecumenic de la Niceea, în 787) / Domingo 21º después de Pentecostés (de los Santos Padres del 7º Concilio Ecuménico de Nicea, 787)


Gal 2,16-20: Ştiind însă că omul nu se îndreptează din faptele Legii, ci prin credinţa în Hristos Isus, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să ne îndreptă din credinţa în Hristos, iar nu din faptele Legii, căci din faptele Legii, nimeni nu se va îndrepta. Dacă însă, căutând să ne îndreptăm în Hristos, ne-am aflat şi noi înşine păcătoşi, este, oare, Hristos slujitor al păcatului? Nicidecum! Căci dacă zidesc iarăşi ceea ce am dărâmat, mă arăt pe mine însumi călcător (de poruncă). Căci, eu, prin Lege, am murit faţă de Lege, ca să trăiesc lui Dumnezeu. M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.

Tit 3,8-15: Vrednic de crezare este cuvântul, şi voiesc să adevereşti acestea cu tărie, pentru ca acei ce au crezut în Dumnezeu să aibă grijă să fie în frunte la fapte bune. Că acestea sunt cele bune şi de folos oamenilor. Iar de întrebările nebuneşti şi de înşirări de neamuri şi de certuri şi de sfădirile pentru lege, fereşte-te, căci sunt nefolositoare şi deşarte. De omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, depărtează-te, Ştiind că unul ca acesta s-a abătut şi a căzut în păcat, fiind singur de sine osândit. Când voi trimite pe Artemas la tine sau pe Tihic, sârguieşte-te să vii la mine la Nicopole, căci acolo m-am hotărât să iernez. Pe Zenas, cunoscătorul de lege, şi pe Apollo trimite-i mai înainte, cu bună grijă, ca nimic să nu le lipsească. Să înveţe şi ai noştri să poarte grijă de lucrurile bune, spre treburile cele de neapărată nevoie, ca ei să nu fie fără de roadă. Te îmbrăţişează toţi care sunt cu mine. Îmbrăţişează pe cei ce ne iubesc întru credinţă. Harul fie cu voi cu toţi! Amin.

Lc 8,5-15: Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa sa. Şi semănând el, una a căzut lângă drum şi a fost călcată cu picioarele şi păsările cerului au mâncat-o. Şi alta a căzut pe piatră, şi, răsărind, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală. Şi alta a căzut între spini şi spinii, crescând cu ea, au înăbuşit-o. Şi alta a căzut pe pământul cel bun şi, crescând, a făcut rod însutit. Acestea zicând, striga: Cine are urechi de auzit să audă. Şi ucenicii Lui Îl întrebau: Ce înseamnă pilda aceasta? El a zis: Vouă vă este dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei lui Dumnezeu, iar celorlalţi în pilde, ca, văzând, să nu vadă şi, auzind, să nu înţeleagă. Iar pilda aceasta înseamnă: Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu. Iar cea de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul şi ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva, crezând, să se mântuiască. Iar cea de pe piatră sunt aceia care, auzind cuvântul îl primesc cu bucurie, dar aceştia nu au rădăcină; ei cred până la o vreme, iar la vreme de încercare se leapădă. Cea căzută între spini sunt cei ce aud cuvântul, dar umblând cu grijile şi cu bogăţia şi cu plăcerile vieţii, se înăbuşă şi nu rodesc. Iar cea de pe pământ bun sunt cei ce, cu inimă curată şi bună, aud cuvântul, îl păstrează şi rodesc întru răbdare.

Io 17,1-13: Acestea a vorbit Isus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preaslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preaslăvească. Precum I-ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui. Şi aceasta este viaţa veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe Care L-ai trimis. Eu Te-am preaslăvit pe Tine pe pământ; lucrul pe care Mi l-ai dat să-l fac, l-am săvârşit. Şi acum, preaslăveşte-Mă Tu, Părinte, la Tine Însuţi, cu slava pe care am avut-o la Tine, mai înainte de a fi lumea. Arătat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi Mie Mi i-ai dat şi cuvântul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine; Pentru că cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit, şi au crezut că Tu M-ai trimis. Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt. Şi toate ale Mele sunt ale Tale, şi ale Tale sunt ale Mele şi M-am preaslăvit întru ei. Şi Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt şi Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzeşte-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat, ca să fie una precum suntem şi Noi. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău, pe cei ce Mi i-ai dat; şi i-am păzit şi n-a pierit nici unul dintre ei, decât fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Iar acum, vin la Tine şi acestea le grăiesc în lume, ca să fie deplină bucuria Mea în ei.

Gal 2,16-20: Pero como sabemos que el hombre no es justificado por las obras de la Ley, sino por la fe en Jesucristo, hemos creído en él, para ser justificados por la fe de Cristo y no por las obras de la Ley. Ahora bien, si al buscar nuestra justificación en Cristo, resulta que también nosotros somos pecadores, entonces Cristo está al servicio del pecado. Esto no puede ser, porque si me pongo a reconstruir lo que he destruido, me declaro a mí mismo transgresor de la Ley. Pero en virtud de la Ley, he muerto a la Ley, a fin de vivir para Dios. Yo estoy crucificado con Cristo, y ya no vivo yo, sino que Cristo vive en mí: la vida que sigo viviendo en la carne, la vivo en la fe en el Hijo de Dios, que me amó y se entregó por mí.

Tit 3,8-15: Esta es una doctrina digna de la fe, y quiero que en este punto seas categórico, para que aquellos que han puesto su fe en Dios procuren destacarse por sus buenas obras. Esto sí que es bueno y provechoso para los hombres. Evita, en cambio, las investigaciones insensatas, las genealogías, las polémicas y las controversias sobre la Ley: todo esto es inútil y vano. En cuanto a los que crean facciones, después de una primera y segunda advertencia, apártate de ellos: ya sabes que son extraviados y pecadores que se condenan a sí mismos. Cuando te mande a Artemás o a Tíquico, trata de ir a mi encuentro en Nicópolis, porque es allí donde he decidido pasar el invierno. Toma todas las medidas necesarias para el viaje del abogado Zenas y de Apolo, a fin de que no les falte nada. Los nuestros deben aprender a destacarse por sus buenas obras, también en lo que se refiere a las necesidades de este mundo: de esa manera, su vida no será estéril. Recibe el saludo de todos los que están conmigo. Saluda a aquellos que nos aman en la fe. La gracia del Señor esté con todos ustedes.

Lc 8,5-15: «El sembrador salió a sembrar su semilla. Al sembrar, una parte de la semilla cayó al borde del camino, donde fue pisoteada y se la comieron los pájaros del cielo.
6 Otra parte cayó sobre las piedras y, al brotar, se secó por falta de humedad. Otra cayó entre las espinas, y estas, brotando al mismo tiempo, la ahogaron. Otra parte cayó en tierra fértil, brotó y produjo fruto al ciento por uno». Y una vez que dijo esto, exclamó: «¡El que tenga oídos para oír, que oiga!». Sus discípulos le preguntaron qué significaba esta parábola, y Jesús les dijo: «A ustedes se les ha concedido conocer los misterios del Reino de Dios; a los demás, en cambio, se les habla en parábolas, para que miren sin ver y oigan sin comprender. La parábola quiere decir esto: La semilla es la Palabra de Dios. Los que están al borde del camino son los que escuchan, pero luego viene el demonio y arrebata la Palabra de sus corazones, para que no crean y se salven. Los que están sobre las piedras son los que reciben la Palabra con alegría, apenas la oyen; pero no tienen raíces: creen por un tiempo, y en el momento de la tentación se vuelven atrás. Lo que cayó entre espinas son los que escuchan, pero con las preocupaciones, las riquezas y los placeres de la vida, se van dejando ahogar poco a poco, y no llegan a madurar. Lo que cayó en tierra fértil son los que escuchan la Palabra con un corazón bien dispuesto, la retienen, y dan fruto gracias a sus constancia.
Jn 17,1-13: Después de hablar así, Jesús levantó los ojos al cielo, diciendo: «Padre, ha llegado la hora: glorifica a tu Hijo para que el Hijo te glorifique a ti, ya que le diste autoridad sobre todos los hombres, para que él diera Vida eterna a todos los que tú les has dado. Esta es la Vida eterna: que te conozcan a ti, el único Dios verdadero, y a tu Enviado, Jesucristo. Yo te he glorificado en la tierra, llevando a cabo la obra que me encomendaste. Ahora, Padre, glorifícame junto a ti, con la gloria que yo tenía contigo antes que el mundo existiera. Manifesté tu Nombre a los que separaste del mundo para confiármelos. Eran tuyos y me los diste, y ellos fueron fieles a tu palabra. Ahora saben que todo lo que me has dado viene de ti, porque les comuniqué las palabras que tú me diste: ellos han reconocido verdaderamente que yo salí de ti, y han creído que tú me enviaste. Yo ruego por ellos: no ruego por el mundo, sino por los que me diste, porque son tuyos. Todo lo mío es tuyo y todo lo tuyo es mío, y en ellos he sido glorificado. Ya no estoy más en el mundo, pero ellos están en él; y yo vuelvo a ti. Padre santo, cuida en tu Nombre a aquellos que me diste, para que sean uno, como nosotros. Mientras estaba con ellos, cuidaba en tu Nombre a los que me diste; yo los protegía y no se perdió ninguno de ellos, excepto el que debía perderse, para que se cumpliera la Escritura. Pero ahora voy a ti, y digo esto estando en el mundo, para que mi gozo sea el de ellos y su gozo sea perfecto.

lunes, 1 de octubre de 2012

Sinaxar pentru luna Octombrie (Brumărel) / Calendario para el mes de octubre


1            ☼Acoperământul Maicii Domnului; Sf. ap. Anania, din cei 70 (sec. I); cuv. Roman Melodul (†560) [Sf. Tereza a Pruncului Isus (†1897)] / ☼Fiesta del Manto de la Virgen; S. Ananías, uno de los 70 Apóstoles (s. I); Ven. Román el Melódico (†560) [Sta. Teresa del Niño Jesús (†1897)]

2          Sf. ep. Ciprian; Sf. m. Iustina fecioara (†304) / S. Cipriano, ob.; Sta. Justina, v. y m. (†304)                      

3          ☼Sf. ep. Dionisie Areopagitul (sec. I) / ☼S. Dionisio el Aeropagita, ob. (s. I)

4          Sf. ep. Ieroteu (sec. I) [Sf. Francisc de Assisi (†1226)] / S. Jeroteo, ob. (s. I) [S. Francisco de Asís (†1226)]            

5          Sf. Haritina (†304) / Sta. Caritina (†304)           

6          * Sf. ap. Toma (sec. I) / * Sto. Tomás, ap. (s. I)              

7          ☼Sf. m. Sergiu şi Vach (†297) [Preasfânta Fecioară Maria Regina Rozariului] / ☼SS. Sergio y Baco, mm. (†297) [Ntra. Sra. del Rosario]  

8          Cuv. Pelaghia (sec. V) / Ven. Pelagia (s. V)           

9          * Sf. ap. Iacob al lui Alfeu (sec. I); Sf. Andronic şi Atanasia (sec. V) / * Santiago de Alfeo, ap. (s. I); SS. Andrónico y Atanasia (s. V)                 

10       Sf. m. Eulampie şi sora sa Eulampia (sec. III) / S. Eulampio y su hermana Eulampia, mm. (s. III)

11        Sf. ap. Filip, dintre cei 7 diaconi (sec. I); cuv. Teofan Mărturisitorul (†845) / S. Felipe, uno de los 7 diáconos, ap. (s. I); Ven. Teófanes el Confesor (†845)                 

12        Sf. m. Prob, Tarah şi Andronic (†304) / SS. Probo, Taraco y Andrónico, mm.  (†304)              

13        Sf. m. Carp, Papil şi Agatonica (sec. III) / SS. Carpo, Papilo y Agatónica, mm. (s. III)              

14        ☼Sf. m. Nazarie, Ghervasie, Protasie şi Celsie (sec. I); cuv. ep. Cosma al Maiumei (†760) / ☼SS. Nazario, Gervasio, Protasio y Celsio (s. I); Ven. Cosme el Hagiopolita (†760) 

15        Sf. pr. m. Lucian din Antiohia (†309) [cuv. Tereza de Avila (†1582)] / S. Luciano de Antioquía, pr. (†309) [Sta. Teresa de Ávila (†1582)]                       

16        Sf. Longin, sutaşul (sec. I) [Sf. Maria Margareta Alacoque (†1690)] / S. Longinos el Centurión (s. I) [Sf. María Margarita Alacoque (†1690)]              

17        Pf. Osea (sec. VIII îHr); cuv. m. Andrei din Creta (†767) / Oseas, pr. (s. VIII a.C.); Ven. Andrés de Creta, m. (†767)

18        * Sf. ap. şi ev. Luca (sec. I) / * S. Lucas, ap. y ev. (s. I)             

19        Pf. Ioil (sec. VI îHr); Sf. m. Var (†307) / Joel, pr. (s. VI a.C.); S. Varis, m. (†307)                 

20       Sf. m. Artemie (sec. IV) / S. Artemio, m. (s. IV)             

21        ☼Cuv. Ilarion cel Mare (†371) [cuv. Ursula (sec. IV)] / ☼Ven. Hilarión el Grande (†371) [Sta. Úrsula (s. IV)]                     

22       Sf. ep. Averchie (†200); Cei 7 tineri m. din Efes (†270) / S. Averquio, ob. (†200); Los 7 Jóvenes Mártires de Éfeso (†270)            

23       * Sf. ap. Iacob, rudenia Domnului (†62) / * Santiago, pariente del Señor, ap. (†62)                

24       Sf. m. Areta şi cei împreună cu el (†358) / S. Aretas y compañeros, mm. (†358)

25       Sf. m. Marcian şi Martiriu (†358) / SS. Marciano y Martirio, mm. (†358)              

26       (†) Sf. m. Dumitru, izvorâtorul de mir (sec. IV) / (†) S. Demetrio el Mirobleta, m. (s. IV)

27        Sf. m. Nestor (sec. IV) / S. Néstor, m. (s. IV)               

28       Sf. m. Terenţiu şi Neonila (sec. III); cuv. Ştefan Savaitul (†797) / SS. Terencio y Neonila, mm. (s. III); Ven. Esteban el Sabaíta (†797)                     

29       Cuv. m. Anastasia Romana (†309); cuv. Avramie (sec. VI) / Ven. Anastasia Romana, m. (†309); Ven. Abramio (s. VI)                 

30       Sf. m. Zenovie şi sora sa Zenovia (†309) / S. Zenobio y su hermana Zenobia, mm. (†309)                      

31        Sf. ap. Stahie, Apelie, Amplie, Urban, Aristobul şi Narcis, din cei 70 (sec. I); Sf. m. Epimah (†250) / SS. Estacio, Apeles, Amplio, Urbano, Aristóbulo y Narciso, de los 70 Apóstoles (s. I); S. Epímaco, m. (†250)